| 17-06-2013 I ştire I Florin Bălteanu
Roșia Montană în programul "7 Most Endangered"
Peisajul cultural de la Roşia Montană a fost selectat în programul Europa Nostra "7 Most Endangered", anunțul a fost făcut joi, 13 iunie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de Fundaţia Pro Patrimonio, Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie, Asociaţia Alburnus Maior, Parohia Unitariană din Roşia Montană, Ordinul Arhitecţilor din România şi ICOMOS România la Ceainăria Cărtureşti.
Scopul programului este de a găsi și implementa soluții financiare care să contribuie la salvarea obiectivelor de patrimoniu importante la nivel european, aflate în pericol de distrugere. Programul se bazează pe asocierea Europa Nostra cu principalele bănci europene (Banca Europeană de Investiţii, Banca Consiliului Europei).
Redăm în continuare fragmente din luările de cuvînd din cadrul conferinței de presă.
Referitor la nominalizarea sitului Roşia Montană în lista celor mai periclitate monumente din Europa, Maria Berza, membru al juriului de selecție, a declarat: «Consider că este foarte importantă cotitura reprezentată de intrarea Roşiei Montane în acest program. Va înceta declaraţia, potrivit căreia, numai prin exploatarea minieră deschisă se vor crea locuri de muncă pentru populaţia locală. Ceea ce se oferă acum este o dezvoltare armonioasă pornind de la valorificarea atuurilor excepţionale culturale şi naturale pe care le are situl. Sper că autorităţile române, fără de care nu se va putea desfăşura un asemenea program, vor realiza că aceasta este calea pentru o dezvoltare durabilă şi că momentul este unul important pentru întreg patrimoniul din România, care a fost neglijat.»
«Pentru cele şapte obiective culturale selecţionate, BEI prin institutul său de cercetare împreună cu alte organisme asociate şi experţi se va deplasa la faţa locului, la sfîrşitul verii. BEI va evalua situaţia, va determina ce măsuri pot fi luate pentru salvare şi va elabora planuri de management. Cu autorităţile ţării respective urmează să se evalueze financiar programele care trebuie începute.» A mai arătat Maria Berza.
Ştefan Bâlici, vicepreședinte ARA, unul dintre autorii documentației de propunere a Roşiei Montane pentru programul "7 Most Endangered" a prezentat succint candidatura.
«Dosarul de nominalizare a sitului de la Roşia Montană pentru programul Europa Nostra "7 Most Endangered" (Cele mai periclitate şapte situri din Europa) cuprinde un capitol de prezentare a valorilor sitului. Nu voi dezvolta acum expunerea lui deoarece acestea sînt cunoscute, fiind prezentate în mai multe ocazii. Pe scurt, este vorba de un sit minier cu o longevitate extraordinară. [...] Vestigiilor care ţin de stratul exploatării miniere tradiţionale, li se adaugă patrimoniul construit, care datează începînd din secolul al XVIII-lea, alcătuit din importante manifestări ale unei arhitecturi vernaculare ce preia influenţe din arhitectura cultă a oraşelor transilvănene. O a treia componentă a sitului este peisajul natural a cărui valoare excepţională este atestată cel puţin prin cele două monumente ale naturii: „Piatra Corbului" şi „Piatra Despicată", dar şi prin bogăţia de specii şi habitate. Acesta, alături de varietatea urmelor mineritului tradiţional sau a unor activităţi agro-pastorale formează un peisaj cultural. Noţiunea de „peisaj cultural", ce are o vechime în dezbaterea teoretică referitoare la patrimoniu, ea se referă la suprapunerea tuturor aspectelor generatoare de valoare culturală rezultate din interacţiunea omului cu natura.
După această prezentare a valorii culturale regulamentul concursului ne-a solicitat o descriere a stării actuale a sitului. Trebuie spus că, în privinţa patrimoniului construit păstrat pînă recent, s-au petrecut o serie de amputări grave, prin acţiunile distructive conduse de compania minieră în zonele pe care încearcă să le pregătească pentru proiectul minier. Deja au fost demolate peste 150 de clădiri din cele circa 550 ale Roşiei Montane. Există nu doar o ameninţare, ci şi nişte consecinţe grave produse, care trebuie redresate. Pe de altă parte, în privinţa patrimoniului subteran, potrivit rapoartelor de cercetare publicate, avem vestigii care se păstrează într-o stare foarte bună de conservare, din perioadă romană sau medievală, elemente unice din punct de vedere tehnic, al semnificaţiei privind evoluţia mineritului [...]. În acelaşi timp cu ameninţările existente şi pierderile produse la Roşia Montană avem şi un nivel de conservare deosebit de crescut.
În dosarul de nominalizare a mai trebuit să prezentăm barierele existente pentru protejarea patrimoniului şi o dezvoltare bazată pe resursele de patrimoniu. Principala barieră este proiectul minier actual. Indiferent de titularul lui, un proiect în carieră deschisă, prin detonarea şi măcinarea, pînă la pulbere, a patru munţi, nu poate fi decît distructiv. Acei patru munţi sînt cei care adăpostesc vestigiile culturale extraordinare ale sitului. [...]
Ni s-a cerut și un plan de acţiune pentru redresarea situaţiei existente. Am propus un plan bazat pe zece proiecte uşor abordabile, prin care să se obţină o evidenţiere mai clară a valorilor de la Roşia Montană şi o schimbare de atitudine, prin consecinţele sociale şi economice pozitive generate, în rîndul administraţiei, în particular, faţă de viabilitatea protejării şi salvării patrimoniului cultural. [...]
Între acţiunile deja iniţiate şi pe care este construit planul propus de noi se numără programul „Adoptă o casă la Roşia Montană", iniţiat anul trecut, care deja a adus rezultate pozitive, ce va fi dezvoltat în acest an. Prin acesta derulăm, în baza donaţiilor, lucrări de restaurare. [...]
În încheierea dosarului de candidatură ni se solicita şi o viziune cu privire la schimbările aduse de planul propus. Viziunea noastră este că prin acţiuni concrete, concertate, bine alese, de intervenţie pe patrimoniu care să implice comunitatea locală, atît în ceea ce privește angajarea forţei de muncă, dar şi a cunoştinţelor şi practicilor legate de arhitectura tradiţională şi angajarea resurselor disponibile, se poate obţine o creştere economică, generatoare de locuri de muncă şi, în felul acesta, o redresare a situaţiei economice şi sociale de la Roşia Montană. [...]»
«Este vorba de o alegere pe care autorităţile statului trebuie să o ia, între o cale bazată pe resurse ale unei dezvoltări durabile, pe patrimoniu, și o acţiune pe termen scurt, care epuizează resursele, distructivă. Nu este important cine este titluarul celei de a doua variante pentru că efectele nu pot fi diferite.» A adăugat Stefan Bâlici.
Tudor Brădăţan (asociația Alburnus Maior) a subliniat faptul că «Această nominalizare este o recunoaştere a importanței patrimoniului din Roşia Montană. Punerea în valoare a acestui patrimoniu reprezintă un punct important al viziunii noastre de dezvoltare a Roşiei Montane, o dezvoltare durabilă în care patrimoniul cultural joacă un rol important în atragerea turiştilor, iar localitatea devine un pol important cultural într-o zonă ce are foarte mult de oferit.»
În cadrul întîlnirii a fost descrisă și situația în care se află avizarea proiectului de exploatare minieră. «Compania a avansat în procedura de evaluare la mediu, în declasarea patrimoniului cultural şi din punctul de vedere al reglementărilor urbanistice. Autorităţile nu doar că au sprijinit proiectul minier, dar au avut şi o îndîrjire împotriva acelei părţi a comunităţii locale care vrea să rămînă acolo. De exemplu, am anulat în instanţă planurile de urbanism care au declarat zona monoindustrială, consiliul local le-a revotat. Am anulat certificatul de descărcare de sarcină arheologică dat de Ministerul Culturii pentru Masivul Cîrnic, cel care reuneşte cele mai valoroase din punct de vedere cultural vestigii subterane. Ministerul Culturii l-a emis din nou. Acum, compania minieră este avansată în procedura de obţinere a avizului de mediu, în ciuda mai multor blocaje legale. [...] Noi sperăm că o asemenea nominalizare să influenţeze Guvernul. Autorităţile ar trebui să fie interesate. Sînt doar şapte situri care au această şansă în Europa.» A precizat jur. Ştefania Simion.
Avocatul Dumitru Dobrev a completat. «Comisia de Analiză Tehnică şi-a format o părere, acum mingea este în curtea Guvernului pentru că avizul de mediu se va da prin Hotărîre de Guvern. Ne putem aştepta într-o lună - două să apară Hotărîrea de Guvern.» Tot acesta s-a mai referit la contractul semnat, în 2011, între Roșia Montană Gold Corporațion și Institutul Naţional al Patrimoniului. «Ministerul Culturii nu dă publicităţii acte deosebit de importante. [...] Active Watch a cîştigat un proces împotriva Ministerului Culturii, prin care Institutul Naţional al Patrimoniului este obligat să aducă la cunoştiinţa opiniei publice un contract de foarte multe milioane de euro semnat cu Roşia Montană Gold Corporation. Se naşte întrebarea: "Cum dai descărcarea arheologică şi în acelaşi timp primeşti bani?" Din păcate hotărîrea, nu e irevocabilă. Se aşteaptă ca Ministerul Culturii să facă recurs.»
Alături de situl din România, din program mai fac parte amfiteatrul roman din Durrës (Albania), zona tampon a centrului istoric al oraşului Nicosia (Cipru), fortificaţiile Vauban din Briançon (Franţa), mănăstirea San Benedetto Po (Italia), mănăstirea din Setúbal (Portugalia) şi biserica armenească Sf. Gheorghe din Mardin (Turcia).
Europa Nostra este o rețea paneuropeană compusă din 250 de organizații membre (asociații de patrimoniu și fundații însumînd împreună peste cinci milioane de membri), 1.500 de membri individuali, ce are 150 de organizații asociate (organisme guvernamentale, autorități locale și corporații).
Mai multe pe: www.simpara.ro, www.europanostra.org/news/336/.
Scrie un comentariu
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.
