| 30-08-2013 I ştire I Florin Bălteanu
Vizita Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO la Roşia Montană
"Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează să susţină includerea sitului Roşia Montană pe Lista Tentativă, prin toate mijloacele aflate la dispoziţia sa." (2010)
Marţi, 20 august, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO şi Ministerul Culturii au organizat o întîlnire la Roşia Montană. Motivul declarat al acţiunii a fost determinarea situaţia patrimoniului cultural al sitului Roşia Montană şi analiza propunerii de includere al acestuia în Lista Tentativă UNESCO a României. Deplasarea vine urmare a şedinţelor Comisiei ţinute pe 17 şi 25 iunie în care s-a discutat subiectul.
Potrivit comunicatului de presă al Senatului din 25 iunie "membrii comisiei au decis ca, împreună cu Ministerul Culturii, reprezentat de domnul ministru Daniel Barbu, să se deplaseze la Roşia Montană, în luna august, pentru a constata la faţa locului care este situaţia patrimoniului cultural din zonă, urmînd a avea întîlniri şi cu reprezentanţii autorităţilor locale, ai companiei RMGC, cu societatea civilă şi cu cei ai mass-media."
Organizaţiile de specialitate neinvitate
Asociaţii de prestigiu precum: ICOMOS Romania, Ordinul Arhitecţilor din România, Fundaţia ProPatrimonio, Asociaţia Arhitectură I Restaurare I Arheologie, autoare ale mai multor cereri de înscriere a sitului în Lista Tentativă UNESCO au anunţat public faptul că nu au primit nici o invitaţie la dezbatere. Ele au arătat, în mai multe ocazii, că proiectul minier, prin distrugerea fizică a majorităţii componentelor purtătoare de valoare culturală, este incompatibil cu conservarea şi protejarea faţetei culturale a sitului şi s-au pronunţat în favoarea unei dezvoltări durabile a zonei, bazată pe moştenirea ei culturală.
Un semnal că valoarea culturală excepţională poate fi folosită de către autorităţile române ca vector al dezvoltării durabile este faptul că, la mijlocul lunii iunie, peisajul cultural de la Roşia Montană a fost selectat în programul "7 Most Endangered", derulat de către Europa Nostra în parteneriat cu principalele bănci europene (Banca Europeană de Investiţii, Banca Consiliului Europei).
ICOMOS, organism de specialitate, consultat de către UNESCO în privinţa clasărilor în Lista Patrimoniul Mondial, a formulat mai multe rezoluţii prin care solicita României ca protecţia sitului să fie considerată prioritară în raport cu alte variante de intervenţie asupra lui: Paris (Franţa, 2011), Quebec (Canada, 2008), Xi'an (China, 2005), Lyon (ICAHM, Franţa, 2004), Pecs (Ungaria, 2004), Cascada Victoria (Zimbabwe, 2003), Madrid (Spania, 2002).
Cea mai recentă Adunare Generală ICOMOS (Paris, 2011) ţinînd cont de "importanţa sitului de la Roşia Montană / Alburnus Maior, un peisaj cultural care a evoluat pe parcursul a două milenii [...], reiterînd îngrijorarea profundă cu privire la operaţiunile miniere planificate care ameninţa Roşia Montană şi împrejurimile sale, şi recunoscînd necesitatea de a lansa măsuri de urgenţă pentru salvarea, conservarea şi restaurarea caracteristicilor de patrimoniu de la Roşia Montană [...]" a invitat "toate autorităţile responsabile de gestionarea, protecţia şi conservarea patrimoniului din România să îşi întărească angajamentul lor faţă de această răspundere, să se asigure că se acordă prioritate protecţiei, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural şi în consecinţă să implementeze politicile şi cele mai bune practici, adecvate acestei priorităţi."
De menţionat că Asociaţia Arhitectură I Restaurare I Arheologie a depus, pe 11 iunie 2009, la Ministerul Culturii, instituţia abilitată a iniţia procedura de clasare, documentaţia necesară şi suficientă în acest sens (iar din 27 aprilie 2010, documentaţia este depusă tradusă în franceză şi paginată potrivit cerinţelor UNESCO).
Singura organizaţie de profil ce a primit o invitaţie la şedinţa Comisiei a fost Heritage. Aceasta a refuzat să participe în condiţiile neinvitării celorlate asociaţiilor de specialitate. Asociaţia Alburnus Maior, a localnicilor ce se opun proiectului minier, a refuzat să participe la întîlnire, invocînd absenţa profesioniştilor, avînd în vedere faptul că vizita a fost organizată cu aportul semnificativ al Roşia Montană Gold Corporation şi cu o disproporţie vădită între timpul alocat prezentării în favoarea proiectului companiei şi cel al asociaţiilor ce i se opun, în detrimentul celor din urmă. La şedinţa Comisiei au participat în calitate de specialişti: acad. Răzvan Theodorescu şi acad. Alexandru Vulpe, membri ai Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (beneficiar finanţare RMGC). Academia Română, de mai multă vreme, s-a disociat public de poziţia acestora şi a declarat că se opune proiectului minier.
Programul vizitei
Potrivit mass-media (paginile web ale Senatului, Camerei Deputaţilor şi Ministerului Culturii nu furnizează date în acest sens), programul vizitei Comisiei a fost următorul:
9.00 - 10.30: întîlnire RMGC
10.30 - 12.30: vizită la galeria subterană - muzeu şi clădirile renovate de RMGC
12.30 - 14.00: întîlnire autorităţi judeţene şi locale: prefectul judeţului Alba, reprezentanţii CJ Alba şi primarii din Roşia Montană, Abrud, Cîmpeni, Bucium, Albac, Bistra, Lupşa, Ciuruleasa
15.00 - 16.30: întîlnire ONG-uri pro şi contra proiectului „Roşia Montană": Sindicatul Viitorul Mineritului, Asoociaţia Pro Roşia Montană (ambele ONG-uri în favoarea proiectului)
16.30 - 17.00: dezbateri
17.30 - 18.00: conferinţă de presă
Poziţia oficialităţilor
Declaraţiile din conferinţa de presă s-au axat pe elogiul adus proiectului minier. La întrebările presei, Ministrul Culturii şi parlamentarii s-au referit şi la clasarea în Lista UNESCO. Prezentăm fragmente din acestea referitoare la aspectele culturale ale subiectului.
Daniel Barbu, Ministrul Culturii: „Ca Ministru al Culturii care are, pentru o vreme, responsabilitatea principală în protejarea, conservarea, eventuala restaurare a patrimoniului naţional, arheologic sau construit, nu pot decît să mă felicit în raport cu ceea ce am văzut aici." Reporter: „Aţi văzut şi părţile care vor dispărea de pe urma proiectului?" Daniel Barbu: „Nu, am văzut tot, nu sînt neapărat părţi care vor dispărea."
Gabriela Firea (PSD), Vicepreşedinte Comisie: „Nu în ultimul rînd, noi sîntem membrii comisiei UNESCO, eu sînt şi membră a Comisiei de Cultură din Senatul României, ne interesează prezervarea domeniului cultural, domeniului care putea să facă referire la o posibilă introducere pe o listă tentativă UNESCO, mă refer la siturile arheologice. Cu toţii am dorit să vedem cu ochii noştri, nu doar din materiale, nu doar din broşuri, în ce măsură aceste situri sînt prezervate. Care este modalitatea, care sînt garanţiile şi, de asemenea, vom avea şi noi un punct de vedere în legătură cu acel capitol din contractul cadru, care va fi, probabil, la un moment dat semnat, pe specialitatea noastră, şi vom dori garanţii în plus, garanţii suplimentare, scrise, nu vorbite, referitoare la aceste prezervări."
Dorin Dobra (PNL), Secretar Comisie: „Ca membru al acestei comisii, vă mărturisesc că, conducerea acestei ţări e datoare să decidă o dată în legătură cu ceea ce se întîmplă la Roşia Montană. [...] Mai cred că, faţă de cei care pînă astăzi au investit sute de milioane de euro avem o minimă datorie morală. Şi mai cred că parteneriatele acestea, publice-private, pot duce oferta turistică a României mai departe, acolo la locul cuvenit."
Raluca Turcan (PDL), membru Comisie: „Argumentele mele ţin, ca fost preşedinte al Comisiei pentru Cultură, două mandate şi membru în Comisia pentru Educaţie, în momentul de faţă, în primul rînd de ordinul şi aspectul cultural şi de patrimoniu, pentru că este vorba de o deplasare a Comisiei UNESCO. [...] Astăzi, aici, am văzut un angajament, pe termen lung, de refacere cu lucruri concrete în spate şi o deschidere pentru a da viaţă acestor obiective culturale, cu alte cuvinte, de a le integra într-un circuit economic, într-un circuit turistic. Al doilea aspect care mă interesează, este cel care ţine de locuri de muncă, România nu îşi permite să dea cu piciorul unei investiţii de o asemenea amploare [...]."
Antal Isvan (UDMR), membru Comisie: „Eu presupun... Adică cel puţin am un punct de vedere din partea grupului nostru, un punct puţin mai lejer, pentru că, după ani de zile, a apărut o situaţie fericită, această compoziţie a Parlamentului poate lua o decizie. Dar decizia trebuie să fie luată. Această stare de neîncredere generală, această stare de neîncredere creată în zece ani de zile, şi repet din nou, trebuie specialiştii, ai noştri şi alţii, care au venit aici să facă o investiţie, ascultaţi [...].
Corneliu Cozmaciuc (PNL): „Eu nu pot să mă pronunţ aici decît pentru ceea ce am venit noi, Comisia UNESCO. Deci noi nu vom decide dacă acest proiect, din punct de vedere economic, se va deschide. Am văzut faptul că patrimoniul este conservat, am ascultat părerea specialiştilor, respectiv a celor doi academicieni, vă reiterez faptul că nu sînt de profesie. Eu ascult sfaturile unor oameni competenţi. Din ceea ce s-a prezentat pînă acum, astăzi, aici, părerile domniilor lor au fost că acest patrimoniu este prezervat, nu există un risc ca el să fie distrus."
Reporter: „Masivul Cîrnic este clasat în Lista Monumentelor Istorice şi va fi nevoie de semnătura dumneavoastră pentru declasarea lui. L-aţi vizitat? Şi dacă doriţi să îl vizitaţi pentru a compara cu ceea ce va rămîne în urmă, acea galerie de la Cătălina-Monuleşti. În ce măsură, prin salvarea acelei galerii, se compensează pierderea Masivului Cîrnic?" [...] Daniel Barbu: „E vorba, pentru masivul Cîrnic, de o declasare parţială. [...] Deci, Masivul Cîrnic, care are 14 nivele de exploatare... Cei 140 de km sînt distribuiţi, aproape jumătate acolo. Aceste galerii, din cîte am înţeles, de la specialişti, şi vă spun sintetic, înţeleg că aveţi o pasiune pentru domeniu, ar fi trebuit să ştiţi mai bine decît mine, ele sînt lucrate şi prelucrate, sînt un soi de palimpsest. Pe urmele romanilor s-a trecut şi în Evul mediu, şi în secolul XVIII, şi comuniştii au trecut pe acolo. Se vor păstra circa 30 km din galerii. Acuma desfid pe oricine mi-ar spune că ar fi încîntat să viziteze 140 km de galerii romane, comuniste, medievale. Ştiţi cum sînt? Repetitive. Sînt redundante." Reporter: „Ştiţi că sînt monumente istorice şi naturale care sînt total închise vizitatorilor şi nimeni nu îşi pune problema să le distrugă? Daniel Barbu: „Tocmai, sînt închise, deci ele practic nu există decît pentru cunoscători. Or, revin din nou la profesorul Vulpe, după estimarea lui, şi el monitorizează de treisprezece ani, cu ochiul lui de expert, acest sit, pe partea arheologică, nu vorbim de partea de patrimoniu construit, circa 85%, insist asupra acestui procent, din patrimoniul arheologic cu adevărat relevant... Mă rog, dacă consideraţi şi exploatările comuniste patrimoniu arheologic, sau cele din anii 1920 sau 1930, se schimbă procentul. Dacă ne referim la antichitate romană - secolul XVIII, 85% din acest patrimoniu va fi conservat. Fie prin valorificare, fie vor fi umplute galeriile cu rambleu pentru a se conserva şi eventual altă dată...". Reporter: „Ce înseamnă prin valorificare?" Daniel Barbu: „Adică vizitare. Există cel puţin două reţele de galerii: una aici, sub noi, cealaltă pe Cîrnic... Ceea ce se cere, eu nu ştiu dacă vom declasa sau nu, trebuie să vedem dosarul, dar ceea ce solicită compania e declasarea acelui versant deja escarpat al masivului, unde galeriile oricum sînt distruse de pe vremea comunismului şi unde e mai ales la adîncimi mari, unde nu ne aşteptăm să găsim mine romane. Ele merg, cel mai adînc pînă la 90 m. [...] Deci, toată acea parte, vîrful masivului, va fi conservată, tot ceea ce merge sub escarpare: solicitarea companiei de declasare. E Comisia Naţională de Arheologie, va fi implicată şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, care vor analiza dosarul..." [...] Reporter: „Întrebarea a fost simplă: aţi vizitat sau intenţionaţi să vizitaţi şi ceea ce se propune să fie..." Daniel Barbu: „Cînd vom lua în calcul declasarea, vă promit că voi veni, voi intra atît cît se poate să văd ce declasăm cu ochii mei. Deşi eu nu trebuie să mă pronunţ, nu sînt comisie de experţi."
Reporter: „În anul 2010, Comisia pe care o reprezentaţi a promis public că va face toate demersurile posibile pentru includerea acestui patrimoniu în Lista UNESCO. Care sînt acele demersuri?" Traian Igaş (PDL), Preşedinte Comisie: „Faptul că noi ne-am deplasat astăzi aici înseamnă că avem o preocupare şi vizavi de munca colegilor noştri din legislatura trecută. Sigur că noi, zilele următoare ne vom întîlni la Bucureşti şi vom analiza în profunzime ceea ce s-a întîmplat aici, ceea ce am văzut aici, vom analiza şi acest dosar pe care l-am primit din partea ONG-urilor şi sigur că comisia se va pronunţa public după ce se va da şi un vot în interiorul comisiei, dar asta în perioada imediat următoare."
Reporter: „Care sînt criteriile în funcţie de care Roşia Montană ar putea fi inclusă în UNESCO?"... Reporter: „Aţi spus că discutaţi şi cu cei care susţin acest punct de vedere, în mod normal, dacă analizaţi, ar trebui să analizaţi şi ceea ce spun ei." ... Reporter: „Ştiţi aceste criterii pentru care Roşia Montană, Roşia Montană în particular, ar putea fi clasată?" [voce membru comisie:] „Sîntem provocaţi!", Raluca Turcan: „Chiar mă gîndeam, dacă să răspund unei asemenea provocări sau să nu răspund unei asemenea provocări, dar mi-e că, după această întrebare, o să ne trezim cu titlul mare că nu ştiu criteriile. Eu vă spun un singur criteriu mare şi lat, care, de departe, nu este respectat şi anume acela al unicităţii. Da?"
Reporter: „Cînd credeţi că va începe efectiv proiectul de la Roşia Montană? Dacă va primi avizele pozitive?" Daniel Barbu: „Deocamdată, nici acordul cu compania nu a fost semnat [...]. Eu personal, cu ajutorul întregii echipe de la Ministerul Culturii, am scris vreo cinci - şase pagini de observaţii pe proiectul care a venit de la iniţiator. Înţeleg că şi alte ministere au, observaţii tot aşa de consistente. E un proces de consulare între ministere, de negociere, care continuă... Desigur, în linii mari, ea este perfectată, dar sînt detalii importante de tehnică juridică, sau de ordin juridic mai substanţial, sau care ţin de mediu, care ţin chiar de conservarea patrimoniului... Spuneam şi noi am făcut observaţii la prima versiune a proiectului. Nu am văzut cum aceste observaţii au fost incluse. Se lucrează. Se lucrează foarte intens. E un proces lung pentru că, repet, Guvernul vrea, în ciuda a ceea ce auzim uneori... Guvernul îşi asumă răspunderea pe acest proiect. Acest proiect va trebui să reziste examenului cel mai atent al Parlamentului."
Reporter: „De cîţi ani ar fi avut nevoie statul pentru a conserva patrimoniul de la Roşia Montană şi dacă credeţi că ar fi făcut-o?", Daniel Barbu: „De nici un an, pentru că statul nu ştia ce patrimoniu avea la Roşia Montană, înainte ca, la sfîrşitul anilor '90 să se înceapă punerea în valoare. Sigur avem documente din secolul XIX, cînd s-au găsit celebrele tăbliţe. Ştiam, aşa, academic, că aici au fost mine de pe vremea romanilor, sînt arheologi celebri, Pîrvan, care compara partea asta de ţară cu o Californie a epocii romane. Dar toate acestea erau cunoscute academic, legate de surse literare. De abia de circa 15 ani s-a intrat în aceste galerii. [...]"
Reporter: „Consideraţi că există o compatibilitate între proiectul minier şi clasarea în Lista UNESCO?", Daniel Barbu: „Eu sînt mult mai optimist în privinţa înscrierii pe Lista Tentativă UNESCO, decît cei mai mulţi care stau cu mine la această masă. Convingerea mea este că dacă ceea ce am văzut astăzi va continua şi vom avea, cu adevărat, circa 30km de galerie romană, medievală şi tereziană conservaţi, cele 120 de clădiri care sînt destinate să fie conservate, deşi nu toate sînt monumente istorice, vor fi restaurate, deci situl va avea un aspect urbanistic împrospătat şi restituit, cred că peste circa 7 - 10 ani, într-adevăr vom putea, cu foarte mari şanse, să facem un proiect de înscriere pe Lista Tentativă UNESCO. Aşa cum arată situl acum nu avem nici o şansă, adică munca e degeaba."
Reporter: „Dacă ar intra pe Lista UNESCO, ar putea obţine fonduri...?" Daniel Barbu: „Nu, nu înseamnă nimic, Lista UNESCO este pur şi simplu simbolică."
Reporter: „Aţi putea comenta înscrierea în programul de finanţare '7 Most Endangered' al Europa Nostra?", Daniel Barbu: „Pentru mine e de neînţeles, eu pot cita în România cel puţin şapte ansambluri şi situri care sînt într-o situaţie cu adevărat catastrofală. Ceea ce am văzut la Roşia Montană e mai degrabă pozitiv, nu am văzut nimic în pericol."
Acad. Alexandru Vulpe, a declarat, la terminarea lucrărilor comisiei: „Sarmizegetusa dacilor ar fi norocoasă să aibă și ea un Gold Corporation (...) Proiectul Roșia Montană este cel mai frumos exemplu de cum ar trebui să fie cruțat și conservat patrimoniul."
Pe același subiect:
„Respectarea legii protejării monumentelor istorice şi un proiect minier de acest tip sînt incompatibile" | Florin Bălteanu | Observatorul Urban București | 18-03-2011 |interviu cu arh. Ștefan Bâlici
Scrie un comentariu
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.
