| 15-12-2014 I ştire I Florin Bălteanu
Discuții pe marginea noului PUG București în Comisia de Urbanism a PMB referitoare la zona protejată
Miercuri, 10 decembrie, a fost dezbătută în cadrul Comisiei de Urbanism a Primăriei București o documentație de parcurs, constînd în 15 studii de fundamentare, predată de către elaboratorii noului PUG al Municipiului București. Aceasta constuie Faza I.2.A - „Stadiul actual al dezvoltării urbane - Context teritorial" a Etapei 1 din elaborarea PUG-ului. Vă prezentăm discuția pe marginea documentului „Studiu de delimitare a zonelor de protecţie; actualizare studii istorice".
Tiberiu Florescu, în calitatea de coordonator al proiectului noului PUG a arătat că vor exista zone în care nu se va mai putea schimba reglementarea urbanistică prin planuri urbanistice ulterioare PUG-ului. Va fi o singură zonă protejată, cu u.t.r.-uri (n.r.: unități teritoriale de referință) diferite și reglementări diferite. Nu va mai fi pe bucăți ca acum. Pe anumite zone nu se vor mai putea face modificări niciodată. Cine va construi în zonă protejată va trebui să își asume că nu se mai poate modifica reglementarea stabilită în PUG", a explicat acesta.
În cadrul dezbaterilor, arhitectul- șef, Gheorghe Pătrașcu, și Sorin Gabrea, președintele Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU) a PMB, au solicitat determinarea unor grade de permisivitate a schimbărilor ulterioare noului PUG în zonele protejate în funcție de ierarhizarea valorii culturale a zonelor.
O parte a membrilor comisiei s-au exprimat împotriva stabilirii unor reglementări care ulterior să nu poată fi schimbate. Pentre Năstase, Directorul Institului Național al Patrimoniului, membru al CTATU, a afirmat „nu putem să impunem prin regulamentul PUG-ului niște constrîngeri care să nu fie... care să contrazică legislația. De exemplu, să nu se poată modifica zonele protejate. Legislația nu permite acest lucru. Dacă facem o analiză privind intervențiile în zonele protejate, vedem că, în decursul timpului, au fost exemple pozitive și proiecte care s-au integrat în contextul respectiv și alte proiecte..., cum să spun, care, evident, te duc cu gîndul că ar trebui să existe o legislație care să înghețe posibilitatea unor modificări ale unui regulament local, prin PUZ, sau alte documentații de urbanism." Acesta a mai adăugat „flexibilitatea acestui PUG ar trebui să includă, cumva, o remediere a micilor deficiențe ale PUZ Zone Construite Protejate. Să-l ameliorăm cumva, nu să-l transformăm într-un instrument inoperant și care nu va mai permite ulterior să se lucreze. Este o mare problemă, cred că nu ar trebui să ne întoarcem în timp, ci trebuie să mergem înainte... Trebuie stabilite anumite zone în care poți să intervii, chiar dacă sînt zone protejate, și zone de protecție mai mare, în care să zicem că flexibilitatea să fie mai mică. Eu zic că e o utopie să credem că un plan urbanistic de zonă protejată va putea rezolva, caz cu caz, fiecare parcelă." Atît Tiberiu Florescu, cît și arhitectul-șef au obiectat față de această ultimă afirmație invocînd experiența franceză.
Dan Șerban, președintele Senatului UAUIM, membru al CTATU, a întărit ideea: „toată lumea cîntă o melodie care e cam penibilă, asta a zonelor protejate. Ele au fost făcute la momentul respectiv... s-au făcut intervenții în ele... Există la nivelul de percepere al populației, o anumită, zic eu, informație greșit percepută vizavi de zonele protejate și, în general, față de protejare. Aș găsi, cumva, o diferență, care trebuie să fie sesizabilă, între o politică de protejare și o politică protecționistă. E vorba de nuanțe cu o diferență majoră de semnificație. Există o pudibonderie pentru anumite zonele protejate și pentru zonele protejate în general. Ele sînt prost înțelese. Ele trebuie privite ca zone vii, nu sînt zone înghețate în fața cărora trebuie să ne închinăm. Putem să avem niște zone înghețate, dar cred că politica generală de percepție a acestor zone trebuie schimbată, iar PUG-ul nou trebuie să abordeze această politică."
Art. 46 alin. (5) al formei în vigoare a Legii 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prevede „prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general", iar alin. (6) explicitează „prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare."
Actualul PUZ-ul Zone Construite Protejate identifică în București zone cu „grad de protectie maxim" și zone cu „grad de protectie ridicat". În cadrul etapei inițiale de elaborare a acestuia (1997) au fost identificate și alte zone valoroase, pentru care s-a considerat suficientă protecția dată la nivelul PUG-ului. Lipsa avizului Ministerului Culturii și, de obicei, un număr mare de schimbări punctuale de reglementare aprobate ulterior PUG-ului au condus la dezorganizare multor astfel de zone.
Pe același subiect
Noul PUG al Capitalei: Zonă Protejată Unică, sursă de cîștig pentru Primăria Capitalei I 10-12-2014 I Nicoleta Vieru I B365
Scrie un comentariu
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.
