12-05-2015 | analiză | Oana Mihalache  

Distrugerea spațiilor verzi din București – Parcul Verdi

Parc Verdi, foto O. Mihalache,  februarie 2015 

Între anii 1998 și 2006, terenurile de la adresa poştală str. Giuseppe Verdi nr.2 bis (adresa actuală a parcului) au devenit proprietate particulară. Parcul Verdi, cu o suprafață totală de 5,6 hectare, a fost retrocedat aproape în totalitate.

În anul 2011, suprafaţa de parc rămasă în administrația Primăriei Sectorului 2 era de 3.800 mp (conform publicației Foișorul de Foc, nr.48/oct.2011). Restul terenului (însumând 50.795 mp) a fost trecut în proprietate particulară prin dispoziţii de primar general, în baza unor sentințe civile emise de Judecătoria Sectorului 2 și mai apoi în baza Legii nr.10/2001. În 1998 și 1999 s-au retrocedat 41.000 mp, iar în 2002 și 2006, 9.795 mp. Terenurile au fost cedate în baza unor Dispoziţii de Primar General (DPG) după cum urmează:

- suprafaţa de 5.000 mp în baza Sentinţei Civile nr.3916/02.05.1996 cu DPG nr.2595/1998;
- suprafaţa de 7.500 mp prin Sentinţa Civilă nr.40F/05.04.1999 cu DPG nr.871/1999;
- suprafaţa de 5.000 mp prin Sentinţa Civilă nr.9317/25.06.1999 cu DPG nr. 1462/1999;
- suprafaţa de 12.500 mp prin Sentinţa Civilă nr.10290/03.08.1999 cu DPG nr.1464/1999;
- suprafaţa de 11.000 mp prin Sentinţa Civilă nr. 10291/03.08.1999 cu DPG nr.1465/1999;
- suprafaţa de 4952 mp prin DPG nr. 519/2002 emisa in baza Legii nr 10/2001; (Rang Suzana)
- suprafaţa de 4843 mp prin DPG nr. 5793/02.05.2006 (Draghici Olga)


Terenul actualului Parc Verdi a făcut parte din zona de nord a Hipodromului Floreasca, al cărui proiect a fost realizat de arhitectul Paul Smărăndescu (1922). În 1924, Societatea care deținea hipodromul - Societatea anonimă română pentru încurajarea calului de trap și obstacole (TROB) - a fost lichidată, iar Societatea Națională pentru Îngrijirea Cailor de rasă (SNIC) cumpără terenul aparținând TROB, în suprafață de 18.000 mp, aflat la sudul terenului societății SNIC. Cursele de trap s-au mutat la noul hipodrom din Băneasa, iar terenurile respective au fost incluse în planul de lotizare a cartierului Floreasca, sub forma a două parcelări distincte - Negroponte și SNIC, sau Parcelarea Hipodromul Floreasca (aceasta din urmă fiind aproximativ suprapusă peste planul actual al cartierului Floreasca).

Inițial, edilii și autorii planurilor de sistematizare din 1935-1939 au dorit includerea tuturor acestor terenuri în spațiul verde al municipiului, prin crearea unui parc:

Prin proectul de față s'a propus rezervarea pentru parcuri a tuturor spațiilor libere încă existente în aglomerațiunea urbană sau la marginea ei. În special s'au propus următoarele creațiuni:

(...) Un parc și un teren de joc pe amplasamentul gropilor Negroponte (actualmente velodromul și hipodromul SNIC). Acest proect pare a fi căpătat un început de execuțiune prin cumpărarea terenului de către Sectorul I. El ar avea o întindere de circa 118 Ha. - Capitolul "Sisteme de parcuri și terenuri de joc pentru viitor", publicat în "Urbanismul" nr. sept./oct.1937.

Din păcate, evoluția zonei a înregistrat un alt parcurs, deviere criticată atât în publicațiile vremii, cât și în ședințele de consiliu ale municipalității. În contextul situației generale deplânse de edili, în care periferiile se extindeau haotic din cauza parcelărilor inițiate de particulari, adesea fără autorizație și fără asigurarea dotărilor edilitare, traseul transferurilor de teren de la un proprietar la altul este dificil de stabilit clar. Spre exemplu, în procesul verbal al ședinței de la 13 august 1930, al delegațiunei comisiunii interimare, se notează:

41. Asupra raportului direcțiunei cadastrului, înregistrat la nr. 108N/1930, privitor la planul de parcelare al terenului de pe șoseaua Florescu, proprietatea S.N.I.C., fost Negroponte; având în vedere avizul comisiunei technice dela 2 iulie 1929, precum și avizul comisiunei speciale technice, dela 7 august 1929; având în vedere că proprietarul fiind invitat să ia la cunoștință și să accepte condițiunile de parcelare impuse prin avizele de mai sus, nu s'a prezentat; având în vedere ca soc. parcelatoare a vândut și vinde încă loturi fără a avea aprobarea parcelărei; având în vedere și art. 43 din legea pentru organizarea administrațiunei municipiului București; precum și discuțiunile ce au avut loc în ședință, delegațiunea comisiunei interimare decide:
1. se aplică o amendă de 50.000 (cincizeci mii lei) parcelatorului, pentru că a contravenit dispozițiunilor art.43 din legea pentru organizarea administrațiunei municipiului București.
2. În ce privește soluționarea întregei chestiuni, se vor înainta serviciului contencios toate lucrările, spre a aviza asupra tuturor măsurilor ce urmează a se lua pentru intrarea în legalitate a parcelatorului.

De altfel, într-o situație neclară din punct de vedere al proprietății se găseau și terenuri din zona actualului Parc Floreasca. În procesul verbal al ședinței de la 28 ianuarie 1930 al comisiunei interimare a consiliului comunal general al municipiului se înregistrează petițiunea Soc. SNIC prin care oferă municipiului spre vânzare terenul proprietate numit groapa Floreasca; în urma explicațiunilor date de d-l consilier Col. M. Șeinescu și Virgil Serdaru, cum și a discuțiunilor ce au avut loc, se decide pe de o parte ca, comisia interimară în complectul său să viziteze terenul în ajunul ședinței viitoare, iar d-l consilier V. Serdaru să studieze chestiunea proprietății și a vedea dacă acest teren nu face parte din terenurile cedate de comună societăței comunale de locuințe eftine.

Societatea SNIC continuă să parceleze terenul fostului hipodrom, fâșia dinspre Calea Floreasca ajungând, spre anii '40, aproape de forma actuală (Parcelarea Negroponte, cuprinsă între Calea Floreasca - str. Glucozei -str. Rahmaninov - str. Grădiștea Floreștilor, și declarată monument istoric). Societatea SNIC este dizolvată în 1946. Eșecul planului de transformare a fostului hipodrom într-un mare parc este pus (justificat sau nu) pe seama tehnicienilor și arhitecților (printre care și Duiliu Marcu) care manipulau planul de sistematizare în interes propriu:

"Tot în calitatea sa de membru al comitetului de lucru al planului de sistematizare, a semnat alături de d. arh. I. Al. Davidescu, directorul Planului și sistematizării Municipiului București, extinderea zonei verzi din regiunea lacurilor, pentru a îngloba terenul fostului hipodrom Floreasca, până în șos. Ștefan cel Mare. Ceeace nu l-a împiedicat, mai târziu, să întocmească pentru un onorariu, planul de parcelare al hipodromului SNIC, cu care defunctul Negroponte a obținut de la dl. general Dombrowski, în cel dintâi primariat al său, scoaterea imensului teren din zona verde și tocarea lui în bucățele.
Îi pare rău astăzi d-lui arh Duiliu Marcu și cere răspunderi. Dar cum „la charité bien ordonée commence par soi-meme" e cazul să stabileasca domnia sa cari sunt raspunderile autorilor planului de sistematizare. Ale d-lui arh. I. Al. Davidescu, care pentru un onorariu cerut Băncei Naționale a României, așa cum știu că l-a cerut, a redus piața din fața nouei construcțiuni, a d-lui arh. Duiliu Marcu, care tot pentru un onorariu, a parcelat terenul SNIC, a tuturor acelor tehnicieni din comisiunea specială, care nu fac în ședințele lor decât să meșterească planul de sistematizare, sucindu-l cum le dictează interesele.
Acelora cari vor avea îndrăzneala să ne ceară socoteală pentru aceste grave acuzațiuni le cerem să afișeze planul de sistematizare, așa cum a fost în anul 1935, și cum este astăzi.
Îl cunosc în toate amănuntele, și voiu a arăta tuturor ceea ce știu că s'a operat" 
scrie M.Dragomir, director al organului săptămânal de informație și critică edilitară Gazeta Municipală, în numărul 679/8 august 1945 al aceleiași gazete. 

De notat că terenul actualului parc a rămas neconstruit, fiind utilizat, până în prezent, ca spațiu verde.

În anul 1954, în baza Decretului nr. 54/1951 și a Decretului nr. 117/1955, terenurile care au aparținut SNIC au fost trecute în proprietatea statului și în folosința Sfatului Popular al Capitalei. Cererile de retrocedare anterioare anului 2001 au fost depuse în baza articolului 36, alin.(5) din legea nr. 18/1991 republicată în 1998, care face referire la terenurile fără construcții, considerate în proprietatea statului prin decretul nr.712/1966. Instanțele au apreciat, în cazul terenurilor neconstruite, că deși acestea au trecut în patrimoniul statului prin Decretul nr. 54/1951, până în prezent acestea nu a intrat in planul de sistematizare, nefiind afectate de construcții civile sau industriale, astfel că deținerea lor de către stat nu și-a atins scopul pentru care au fost expropiate. Faptul că terenul actualului parc Verdi a fost parcelat și retrocedat, după 1996, poate indica fie că parcul a fost scos, la un moment dat, din zona verde și cedat de către sectorul I parcelatorilor privați, în perioada interbelică, fie că s-a practicat, la fel ca în cazul celebru al Parcului Tineretului, metoda terenului-rezervă pentru relocare a terenurilor construite din fosta parcelare SNIC, care nu mai puteau fi retrocedate, fie comiterea unei erori judiciare.

Pe planurile cadastrale din '90- '91, terenurile de la limita de vest a parcului, cu adresa în str. G. Verdi nr.2, erau ocupate de arhivă, birouri de proiectare și platforme aparținând S.C. Contas S.A. În continuare, la nr. 14-20 din str. Rahmaninov se găseau parcele ale ICRAL Herăstrău, cf. adresei PMB-DUAT din 14.11.1990 și mai la nord, ateliere și depozite S.C. Contas S.A, cu adresa în str. Biserica Floreasca nr.12. Fostul ICRAL Herastrau Nord a devenit societate pe acțiuni in anii '90, apoi în 2000, conducerea Herastrau Nord SA a reorganizat firma, cedând din patrimoniul său imobiliar către Herastrau 2000 SA, o societate nou creată. 

Pentru terenurile respective, actual cu adrese în str. Rahmaninov, au fost emise autorizații de construcție între anii 2001-2011. Între 2005- 2014, Primăria Sectorului 2 a emis mai multe certificate de urbanism pentru str. Verdi nr.2 bis, pentru operațiuni notariale, vânzări, împrejmuiri și informare în vederea construirii (clădiri P+4 - P+10).

La începutul anului 2015, parcul este folosit ca loc de plimbare pentru animale de companie, groapă de gunoi, toaletă publică, și sursă de lemn de foc. Latura dinspre nord este folosită pe post de parcare, împiedicând circulația pietonilor pe trotuar. În zona cu acces din str. Rahmaninov s-au construit vile și clădiri de birouri și locuințe (unele încă nefinalizate).

 

Pe acelaşi subiect:
Afaceristul Stelian Gheorghe, tranzacții obscure și cu primăriile din Capitală I 22.12.2014 I Rise Project I Roxana Jipa
Cum este distrus cartierul Floreasca I 19-02-2013 I Hotnews I Catiușa Ivanov
De ce dispar spațiile verzi I 05-10-2014 I România Curată I Catiușa Ivanov
V-ar putea interesa:
Tender insfaca mostenirea unui ambasador SUA I 24-09-2004 I Jurnalul I Daniela Dumitrescu

 

 

Scrie un comentariu

If you have trouble reading the code, click on the code itself to generate a new random code.
 

 
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.