| 27-02-2015 I știre I Florin Bălteanu      

Cum va eradica sărăcia urbană România prin POR 2014-2020?

logo Regio 

România a publicat pe inforegio.ro, în luna ianuarie, propunerea de Program Operațional Regional (POR) ce urmează a fi negociată cu Uniunea Europeană. POR-ul, în forma acceptată de UE, va fi unul dintre principalele instrumente de absorție a fondurilor europene nerambursabile disponibile în perioada 2014-2020. Proiectele beneficiare vor  se pot derula pînă în anul 2023. Vă prezentăm în continuare principalele trăsături ale axei 9 "Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban".

Teritoriul de aplicabilitate
Nu există regiuni de dezvoltare excluse de la finanțarea prin axa 9. Totuși "pentru asigurarea coerenței intervențiilor POR – POCU [n.r.: Programul Operațional Capital Uman] zonele de intervenție pentru operațiunile finanțate din POR vor fi aceleași ca cele pentru intervențiile finanțate din POCU". În documentele POCU disponibile la acest moment pe http://www.fonduri-ue.ro/, nu am identificat o nominalizare a zonelor de intervenție ale acestui program. Este de așteptat să fie vorba de "orașele mici care se confruntă cu îmbătrînirea demografică și depopularea, orașele mono-industriale (de exemplu orașele miniere), orașe agricole sau orașe nou înființate" (Operational Programme under the 'Investment for Growth and Jobs' Goal, p.229), identificate de POCU a fi zonele cele mai afectate de sărăcie din mediul urban.

Cîți bani își propune România să atragă de la Uniunea Europeană prin acest program?
Sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), solicitat de România este de 95.744.681 euro, alocați după cum urmează: 

  • 10.638.298 euro, pentru regiunile dezvoltate;
  • 85.106.383 euro, pentru regiunile mai puțin dezvoltate. 

Suma pentru axa care vizează în mod expres lupta cu sărăcia din mediul urban, reprezintă 1,43% din cei 6,7 miliarde euro alocați prin FEDR Programului Operațional Regional 2014-2020.

Cine poate obține finanțare?
"Beneficiarii eligibili sînt grupurile de acţiune locală, constituite din reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție." Pe de altă parte, "sprijinul pentru infrastructură pentru comunitățile care utilizează instrumentul CLLD [n.r.: Community Lead Local Development] va fi acordat din POR în cazul zonelor urbane avînd o populație de peste 20.000 locuitori."

Tipuri de intervenții ce pot primi finanțare

"Investiţiile în infrastructură şi echipamente (finanțate din FEDR), respectiv investiţiile „hard", se vor adresa zonelor urbane şi vor viza următoarele tipuri:

  • infrastructura de locuințe sociale,
  • infrastructura de servicii integrate medicale și sociale (centre comunitare integrate sociomedicale),
  • infrastructura de educație,
  • infrastructura întreprinderilor de economie socială de inserţie,
  • infrastructura de sport, agrement şi activităţi cultural-comunitare,
  • infrastructurile aferente spaţiilor publice urbane modernizate etc.

Aceste investiții de tip infrastructural, finanţabile din POR, în cadrul acestei axe prioritare, vor i corelate cu investiţiile „soft", finanţabile din FSE, prin POCU (Axa prioritară 5) [...]." 

Următoarele tipuri de acțiuni sînt finanțabile: construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale, a centrelor comunitare integrate medico-sociale, a unităţilor de învăţămînt preuniversitar, a clădirilor ce găzduiesc diferite activități sociale, comunitare, culturale, de agrement și sport. Prin această axă se vor putea realiza și investiții pentru modernizarea străzilor, amenajarea zonelor verzi, a terenurilor abandonate, a zonelor pietonale și comerciale. De asemenea se vor putea construi/ dota cu echipamente, infrastructura întreprinderilor de economie socială de inserţie. 

Indicatori performanță proiect 

România propune Uniunii Europene ca reușita axei de finanțare "Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban" să fie evalută urmărind patru indicatori: 

  • reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială;
  • persoane care trăiesc în zone urbane unde s-au implementat strategii integrate de dezvoltare locală;
  • numar de strategii selectate;  
  • suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de certificare. 
De observat faptul că nivelul stabilit ca prag de reușită în cazul primului indicator este întrucîtva neclar în proiectul de POR. În aceeași pagină a propunerii României (p. 168), în tabelul 3 se arată că va avea loc o reducere a numărului ce sînt expuse riscului de a deveni sărăce de la 4.988.000 locuitori, în 2008, la 580.000, în 2023, iar textul care acompaniază tabelul afirmă "măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul PNR [n.r.: Programul Național pentru Reformă], acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială pînă în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei şi al sănătăţii." Programul Național pentru Reformă se referă la implementarea "Memorandumului pentru aprobarea valorilor finale ale obiectivelor României pentru Strategia Europa 2020". Acest din urmă document se referă la reducerea cu 580.000, față de anul 2008, a numărului persoanelor aflate în sărăcie relativă. De notat că, în perioada 2008-2013, potrivit proiectului "Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020)", 211.000 persoane nu se mai află în zona sărăciei relative; pe de altă parte, populația aflată în sărăcie absolută a crescut (același document arată faptul că, în perioada 2008-2012, rata sărăciei relative a scăzut de la 23,3% la 22,6% din populație, iar în 2013 (cel mai recent an pentru care este disponibilă informația) rata a avut o valoare de 22,4%, pe de altă parte, rata sărăciei absolute a crescut în perioada 2008-2012 de la 23,4% la 27,7%).
 
Rezumînd, România solicită UE ca, în situația unei bune implementări a POR, în 2023, 4.408.000 locuitori să se afle în sărăcie relativă. Potrivit Institutului Național de Statistică, luînd în calcul și prognozele privind migrația, România anului 2020 va avea între 19.263.824 loc. și 19.387.052 mil. loc. (Proiectarea populaţiei României la orizontul anului 2060, 2013). Presupunînd limitele valabile și în 2023, rata sărăciei relative va fi cuprinsă între 22,88% și 22,74% dintre locuitorii României (procente mai proaste ca cele de azi). Axa 9 nu își propune să urmărească indicatori privind sărăcia serveră, extremă sau absolută. 
 

Știri privind POR 2014-2020
Noul POR: spre o Românie cu orașe dezvoltate durabil I 18-02-2015 I știre I Florin Bălteanu 
Ce își dorește România în domeniul conservării patrimoniului cultural de la POR 2014-2020? I 13-02-2015 I știre I Florin Bălteanu   

Resurse externe informații 
(link-uri verificate la 27 februarie 2014)
Programul Operaţional Regional 2014-2020
Rapoarte de evaluare POR 2007-2013
Proiect de Hotărîre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014 - 2020 (var. 29.12.2014)

 


  

Scrie un comentariu

If you have trouble reading the code, click on the code itself to generate a new random code.
 

      
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.