| 13-11-2015 I ştire I Florin Bălteanu      

Ce își doresc specialiștii de la structura noului Guvern dedicată domeniului amenajării teritoriului, urbanismului și arhitecturii?

National Arena, București - foto: F. Bălteanu, octombrie 2014 

În urmă cu 14 ani Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a fost absorbit de cel al Transporturilor. De atunci, cele două componente din tutulatura fostului minister nu au mai figurat în denumirea vreunei componente a Guvernului. Mai mult, în 2013, Direcția Amenajarea Teritoriului și Urbanism a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice era împărțită între diverse compartimente ale instituției. Nicolae Noica, ultimul Ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a transmis o scrisoare deschisă lui Dacian Cioloș, Prim-Ministru desemnat, prin care propune reînființarea ministerului.

„Important este să înțelegem problema în fond. Vorbim de autostrăzi, de drumuri. Eu nu pot să uit de drumurile la țară, mai avem încă 6.000 km de drumuri de pămînt în satele românești unde trăiește jumătate din populația României. Toate aceste lucruri: autostrăzi, drumuri, construcție de școli, de spitale, alimentări cu apă... Vorbim de inundații și nu reușim să găsim soluții. Vrem, nu vrem, vom avea un cutremur, trebuie să ne protejăm împotriva seismului. Toate acestea înseamnă lucrări publice și amenajarea teritoriului. [...] Noi ce am făcut în 2000, am desființat Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajări Teritoriului, minister care există de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. [...] Execuția, coordonarea, gîndirea trebuie să o facă Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului cu oameni competenți. Asta e marea problemă", declara Prof. dr. ing. Nicolae Noica într-o dezbatere „Historia" în ianuarie 2015.

Observatorul Urban București a solicitat mai multor specialiști în domeniu un punct de vedere privind reînființarea ministerului.

„Nu există o regulă în Europa. Urbanismul și amenajarea teritoriului pot fi în atribuțiile Ministerului de Interne (cum a fost mulți ani în Germania, acum e minister combinat cu mediul, conservarea naturii, construcțiile și siguranța nucleară), ale Ministerulului Mediului, cum a fost în unele tari nordice, sau în alte combinații.
Înființarea unui minister al lucrărilor publice este bună, dar indiferent de organizarea pe ministere aleasă de România, important este ca structura dedicată urbanismului, amenajării teritoriului construcțiilor și lucrărilor publice să cuprindă și construcțiile și calitatea lor și să aibă personal suficient pentru toate aceste direcții, capacitatea profesională necesară și puterea de decizie; eventual să aibă un Secretar de stat dedicat. Doar așa acest domeniu integrat va putea să controleze și să coordoneze activitățile specifice.
De asemenea, ar fi de analizat modul în care activitatea autorității centrale, prin minister, poate fi mai eficient legată de ceea ce se petrece în teritoriu. Efortul actual făcut pentru asigurarea corelărilor între documentațiile de planificare la nivel urban, comunal, metropolitan, județean, regional și investițiile publice la aceste niveluri administrative este mare, mai ales la din partea ministerelor, dar insuficient.
În acest moment, în afară de Inspectoratul în Construcții, la nivel teritorial, și de competențele de coordonare și control ale consiliilor județene (diminuate de lipsa de personal calificat) se simte nevoia acută a unei structuri de coordonare profesională la nivel regional pentru planificarea teritorială integrată, sub aspecte de infrastructură tehnică, mediu, social și economic, patrimoniu cultural. Asemenea structuri, în afara celor administrative „clasice", sînt functionale în multe țări, inclusiv unele din fostul bloc estic", a explicat, pentru Observatorul Urban București, arh. Eugen Pănescu, membru în Consiliul Național al Ordinului Arhitecților din România.

Arhitectul Șerban Sturdza, președintele OAR București, a declarat pentru OUb, „un astfel de minister este necesar. Este nevoie și de calibrarea lui la situația actuală. Importanța arhitecturii nu este recunoscută de structura ministerială de astăzi. Calitatea arhitecturii nu este o preocupare la nivelul guvernării. Componenta „arhitectură" trebuie să fie cuprinsă în noua formă a ministerului."

Dr. arh. Nicolae Lascu, Profesor în cadrul Departamentului Istoria, Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului a UAUIM consideră că „ideea reînființării unui Minister al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului este cît se poate de bună. Treptat, treptat, începînd din 1990 pîna astăzi, a disparut această componentă esențială din structura Guvernului.
Este important ca denumirea ministerului să exprime preocuparea efectivă a Statului pentru lucrările publice, pentru viața localităților și a comunităților, inclusiv problemele legate de urbanism și amenajarea teritoriului național. Un astfel de minister e important și în contextul tradiției pe care a avut-o România încă de la mijlocul secolului al XIX-lea".

„Realitățile urbanistice şi arhitectonice româneşti, din orașe, sate sau cele interstițiale, pun în evidență lacune importante în ceea ce priveşte gestionarea problemelor, situație care a avut şi are consecințe grave sau extrem de grave privind calitatea vieții, protecția mediului, protecția patrimoniului construit.
În fapt, în afara unor foarte defectuoase şi păguboase mentalități ale majorității celor implicaţi în proces, cred că lipsește un for, puternic și cu grad mare de autonomie, care să gestioneze toate aspectele. Cînd spun puternic, mă gîndesc la numărul, competența şi probitatea celor care l-ar forma, la sprijinul politic și legislativ, la relația cu alţi factori care se manifestă în domeniu, dar și la o optimă autonomie. Cînd spun autonom, mă gîndesc la un fel de DNA.
Fostul MLPAT cred că avea multe dintre pîrghiile necesare unei reglementări corecte și durabile în domeniul urbanisticii și construcţiilor, dar cred că i-au lipsit obiectivele pe termen scurt şi mediu, precum şi experienţa necesară înțelegerii fenomenelor tranziției. A intervenit, apoi, corupția care s-a generalizat la toate nivelurile administrației publice.
În concluzie, reînființarea unui minister gen MLPAT ar fi benefică, în condițiile menționate mai sus, adică strîngînd laolaltă competențele răspîndite în diferite structuri actuale și formîndu-şi un corp de profesioniști competent și integru", consideră Prof. Dr. arh. Teodor Octavian Gheorghiu, vicepreședinte în Comisia de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române.

De altfel, problema unei organizări a administrației centrale neadecvate era semnalată de Asociația Profesională a Urbaniștilor din România, Registrul Urbaniștilor din România și Uniunea Arhitecților din România în 2014, cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului în Declarația privind provocările globale și locale ale planificării spațiale și apel la acțiune. Documentul identifică între probleme: „lipsa cronică, în administrația publică centrală și locală, a profesioniștilor calificați care să poată răspunde eficient complexității problemelor de dezvoltare spațială; subdimensionarea structurilor de planificare spațială și reducerea numărului de profesioniști calificați pentru fundamentarea deciziilor publice în planificarea spațială, în pregătirea și implementarea politicilor publice, a programelor și proiectelor la nivel teritorial și local".

Nu doar în cadrul Ministerului Dezvoltării structura care se ocupă de amenajarea teritoriului a pierdut din importanță și are un personal insuficient, o situație gravă este întîmpinată și de cea din Ministerul Culturii care se ocupă de patrimoniul construit. Aceasta, în cea de a doua parte a anului 2014, a fost comasată cu Direcția Generală Juridică.

„Este penibilă organizarea la care s-a ajuns, în care se amestecă juridicul cu patrimoniul. În urmă cu cîțiva ani exista o direcție generală pentru patrimoniu care trata separat, pe direcții, monunumente istorice, patrimoniul mobil și muzeele, avea un compartiment separat pentru arheologie, un altul pentru patrimoniul imaterial și, în afară de această direcție generală, mai exista un compartiment pentru arhitectură în subordinea directă a Secretarului de Stat care se ocupa de patrimoniu. Acest compartiment ar fi trebuit, teoretic, să se ocupe de concursuri publice, de relația cu Ordinul Arhitecților etc. Ar trebui să se revină la o organizare decentă. Omologul francez al directorului român care se ocupă de patrimoniul construit are zeci de persoane în subordine, pentru că e nevoie să controlezi în teritoriu ce fac instituțiile care au atribuțiile de autorizare, care realizează investiții etc. Cu doi oameni, cît are ministerul nostru, nu poți face nimic," a arătat, pentru OUb, dr. arh. Adrian Crăciunescu fost director al Direcției Patrimoniu Cultural Național la mijlocul anilor 2000.
De altfel, întreg Ministerul Culturii este unul vitregit la nivelul finanțării în cadrul Guvernului. În contextul negocierilor politice pentru noul Guvern, importanța scăzută a ministerului este trădată de faptul că în mass-media nu au apărut potențiali pretendenți la poziția de ministru, spre deosebire de majoritatea celorlalte portofolii.

Pe același subiect
Nicolae Noica propune reînființarea Ministerului Lucrărilor Publice I Dan Constantin I Jurnalul.ro I 11-11-2015
Dezbatere „Historia": Cum arăta Master Planul autostrăzilor din România în 1938. De ce nu avem autostrăzi nici astăzi? I Ion M. Ioniță I Adevărul Live & Historia I 09-01-2015
Declarație privind provocările globale și locale ale planificării spațiale și apel la acțiune I APUR, RUR, UAR I OUb I 08-11-2014 I  
Mai puțin urbanism la Ministerul Dezvoltării? I Florin Bălteanu I OUb I 23-07-2013

 


  

Scrie un comentariu

If you have trouble reading the code, click on the code itself to generate a new random code.
 

      
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.